Salutari viitori colegi!
Un pic despre mine.
Ma numesc Alex, sunt din Bucuresti dar locuiesc in capitala Bulgariei de 5 ani.
Am 30 de ani, 1.87 (cusatura la picior de vreo 82 cm), 92 kg, si as zice o constitutie atletica.
Detin permis categoria B de la 18 ani, de cand am condus aproape in fiecare zi, fie prin traficul din Bucuresti, fie din strainatate, niciodata mai repede de 200km/h (acolo unde era legala aceasta viteza) pentru ca nu sunt amator de senzatii tari. Fara vreun incident dupa primul an de soferie (cand am experimentat mici .. gafe).
Sunt pasionat de fetita mea de 3 ani si 4 luni, IT, fotografie, fitness, bicicleta, basket, citit ocazional si .. ati ghicit, cel mai recent, de motoare.
Sper ca acest jurnal, dar nu mai presus de toate celelalte resurse si topicuri uimitoare de pe acest forum, pe care inca le aprofundez, sa ajute pe oricine e la drum de inceput.
Permisul in Bulgaria
In Bulgaria am rezidenta, deci pot da examen pentru categoria A. Imi vor schimba permisul cu unul bulgaresc, daca voi lua examenul.
Diferenta fata de Romania e ca daca ai categoria B, nu mai dai examen scris – doar poligon si traseu.
Pentru cine e curios, aici aveti un link despre probele din poligon de la bulgari:
Si un video:
Scoala de motociclete nu iti da decat casca, aici lasa de dorit serviciile si majoritatea cursantilor vin in tricou, pantaloni scurti si adidasi fara nici un alt fel de protectii.
In Romania am vazut ca se practica armura cu plasa, genunchiere, casca si manusi la scolile pregatitoare.
Costul aici este de 300 de leva (700 RON) pentru 20 x 45 min.
Taxa de examen e cam 120 RON.
Prima ora si intalnire cu motorul: Yamaha YBR 125
125 cm, 10 CP, sa de 780 mm, 126 kg)
Mi-am luat inima in dinti acum doua luni, si am mers pe poligon la scoalamotobucuresti.ro pentru ca ofereau instructaj si o ora gratuita – nu eram foarte sigur ce sentimente va trezi mersul pe motor.
Ce mi-a fost de ajutor:
- Stiam sa merg pe bicicleta.
- Eram foarte familiar cu principiile ambreiajului si ale schimbarii de viteze.
Impresii
Dupa explicarea comenzilor de baza, am exersat opriri/porniri primele doua ture de poligon.
Dupa ce m-am urcat pe ea am inclinat-o un pic la stanga si la dreapta ca sa-mi dau seama cat de grea e, si cam de ce forta am nevoie ca sa o tin. Scaunul mi s-a parut foarte jos, si pozitia prea verticala.
A urmat schimbarea de viteze, a doua, a treia dar se termina deja poligonul – nu cred ca am mers mai repede de 20km/h dar mi se parea deja foarte repede. La final am facut vreo 4 ture de jaloane dar le-am cam daramat sau treceam pe langa ele..
M-a impresionat cat de mult se stabiliza motocicleta atunci cand acceleram, parca intra pe sine.
N-am simtit ca am vreun control asupra ei in afara de acceleratie, curbe si frana.
Mi-a scapat de cateva ori mana pe acceleratie, dar noroc ca se tureaza incet si motocicleta nu a plecat niciunde de sub mine – am inteles ce inseamna un motor mic care “iarta” o astfel de greseala. Imi dau seama ce s-ar fi intamplat daca ar fi fost un motor de 50-100 CP..
A doua ora pe motor: Suzuki TU250X
(250cm, 16CP, sa de 770mm, greutate la plin 148 kg)
Motocicleta asta a fost mai diferita – am simtit-o mai joasa si mai grea, inclusiv in ghidon – in a doua ora inca incercam sa manevrez motorul cu ghidonul, stiu.
Am facut tot poligonul bulgaresc la relanti, doar in linie dreapta i-am dat a 2a pana pe la 30km/h.
Am pus piciorul jos de cateva ori si am fost nevoit sa apas ambreiajul si frana cand am simtit ca ma inclin prea mult intr-o parte.
A doua ora pe motor: Suzuki TU250X (partea a doua)
Acelasi poligon si acelasi motor, dar pentru prima oara am simtit ca stapanesc mai bine motocicleta. Ii dadeam deja un pic gaz la opturi si la jaloane.
Deja nu mai porneam de pe loc doar lasand ambreiajul, porneam si cu un pic din acceleratie.
Pe viraje am inceput sa ma inclin un pic in fata – in prima ora stateam prea relaxat pe spate si nu simteam bine echilibrul.
N-am mai pus piciorul jos decat poate o singura data
A treia ora pe motor: Yamaha XT400
(600cm, 45 CP, sa de 860 mm, 180 kg)
De-abia acum m-am simtit ca pe o motocicleta adevarata – cu siguranta potrivita pentru statura mea, dar foarte diferita de ce am incercat pana acum – mai grea, mai inalta, centru de greutate mai sus.
M-am urcat pe ea si am inceput direct cu opturi, iar dupa prima curba am scapat-o pe partea dreapta – dar am culcat-o, n-am trantit-o.
M-am urcat din nou in sa, si m-am plimbat un pic prin jur doar cat sa-i simt greutatea mai bine.
Pentru restul orei am facut jaloanele si opturile foarte bine, cate 6-7 consecutive si n-am pus deloc piciorul jos. M-am concentrat in afara liniilor drepte, sa imping mana cu acceleratia in sensul opus – ca sa n-o trag spre mine din greseala la vreo manevra (am mers mai mult la relanti, dar mergeam oricum repejor).
Ce am invatat ca incepator (nu foarte multe), dupa primele 4 ore:
- Mi s-a parut extrem de usor (si periculos) sa scapi mana pe gaz..sa accelerezi fara voia ta – inteleg de ce e asa de important sa incepi pe motor mic.
- Te surprinde cat de repede ti se duce piciorul in spate cand il pui pe jos, eu nu eram pregatit pentru asta.
- Doua degete pe frana te salveaza daca iti scapa mana in gaz.
- Ghidonul si directia se schimba mult mai usor cand se inclina motocicleta in sensul respectiv.
- Contravirarea vine destul de natural.
- E foarte usor sa-i dai gaz in linie dreapta.. cel mai dificil mi se pare sa o controlezi la viteza mica, si in curbe (inca n-am ajuns sa iau curbe cu viteza mare).
Ce imi e greu momentan – sa stapanesc acceleratia in viteza 1, daca am doar un moment de ezitare se inchide gazul si motorul incetineste brusc (poate e de vina faptul ca sunt mai vechi si peticite).
Update:
Ieri am avut a 6a ora de instructaj.
Desi am cam o saptamana si ceva intre aceste ore, simt ca evoluez mult de la una la urmatoarea. Azi am lucrat la probele specifice testului bulgaresc – opturile si jaloanele deja sunt super simple. Cel mai interesant element a fost slalom cu 30km/h printre conuri, intors, si accelerat dintr-a 1a in a 2a pana la 50km/h urmata de frana (spate+fata) cu evitare de obstacol.
Aici au fost senzatii tari, aveam impresia ca sunt pe racheta la 50km/h.A disparut si dificultatea in a controla acceleratia.. se pare ca e doar o chestie de obisnuinta si adaptare, ca toate celelalte lucruri.Valentino Rossi e deja mic copil.
Update Octombrie 2017:
Gataaa, am terminat scoala, mi-am luat permisul la bulgari.
