Salutari!
Frumoasa-i Romania! Prin Dobrogea n-am avut ocazia sa ma plimb pana acum si inceputul de noiembrie s-a dovedit a fi momentul perfect pentru o tura de pseudo-moto-turism-de-tastatura, drumurile au fost complet pustii si peisajele superbe. Numai sa aveti suspensii, altfel devin destul de obositoare si neplacute, asfaltul e destul de valurit sau lipsa.
635 km cu plecare la 6 dimineata si intoarcere la 19:30. Partea neplacuta a fost drumul de intoarcere, am mers pe intuneric pe E584 si pe ultimii 100km din autostrada soarelui, zgribulit. Not fun, dar n-am luat in calcul asteptarea la bac.
M-am urcat in schimb pe toate dealurile pe care le-am gasit si-am pozat cam tot ce se putea poza.
Traseul aproximativ pe Google Maps il puteti vedea aici.
Sumarul excursiei (videos mai tarziu):
- Malul Dunarii pe langa podul de la Cernavoda.
- Lanurile vinariilor.
- Drum printre giganticele mori de vant.
- Cheile Dobrogei
- Fortareata Heracleea
- Sarichioi si Lacul Razim
- Lacul Iacobdeal
- Muntii Macinului (soft enduro si un pic de noroi)
- Apusul pe bacul spre Braila.
Malul Dunarii pe langa podul de la Cernavoda.
Mi-am satisfacut aici curiozitatea de a vedea podul asta de aproape, am trecut de-atatea ori pe el spre mare.
Lanurile vinariilor.
Drum printre giganticele mori de vant.
Foarte ciudata atmosfera, nu mai vedeai nimic la orizont decat morile de vant, era ca si cum ai merge printre niste giganti. Peste tot se auzea doar sunetul produs de elici. Drumuri drepte de pietris, nesfarsite.
Cheile Dobrogei
Mici dar superbe.
Fortareata Heracleea
Sarichioi si Lacul Razim
Si aici domnea o liniste pe care n-o regasesti in Bucuresti, deranjata doar de cantecul pasarilor.
Lacul Iacobdeal
Fosta cariera de piatra, superb drumul pana acolo, de pietris printre dealuri.
Muntii Macinului (videos cu soft enduro si un pic de noroi)
Dupa ce am urcat un pic prin dreapta muntelui am ajuns la o zona cu noroi destul de mult si proaspat. Am urcat pe jos vreo 20 de metri sa vad cum era mai in sus si era un raulet mic care se scurgea. Niste baieti care au coborat cu ATV-ul au zis ca dupa vreo 200 de metri in sus e plat drumul. Am zis sa incerc si eu. Dupa primii 5 metri regretam deja dar nu mai aveam cum sa ma intorc, m-am chinuit un pic si pe urcare si pe coborare.
Dupa portiunea dificila in schimb mi-a disparut complet regretul. Spectaculos, mai ales ca incepuse sa apuna soarele
Am ajuns pe platou sus. Urcarea pana la Sfinx se facea ori pe jos, ori cu skill )) cum nu aveam nici prea mult timp, nici skill si nici chef sa cad de la inaltime, m-am rehidratat si-am facut cale intoarsa.
Traversarea cu bacul la apus
Drumul inapoi a fost pe intuneric si pe frig, dar a fost ok. Trafic putin.
O sa pun si un video cu zonele interesante de pe traseu, Dobrogea cu siguranta merita vizitata.
Zi frumoasa!
